Canisa de Brailita

  • Mărește dimensiunea fontului
  • Dimensiunea fontului normală
  • Micește dimensiunea fontului
Canisa "de Brailita" -> In memoriam
Email

In memoriam.

Acesta este locul in care ne vom aminti cu drag de cainii reprezentativi care au facut parte din familia canisei noastre.

Pusi de Valeni.

Pusa.jpg Pusa1.JPG Pusa2.JPG Pusa4.JPG Pusa5.JPG Pusa6.JPG Pusa7.JPG

25 aprilie 2011-A doua zi de Paste si D-zeu ne-a luat-o pe Pusa. S-a dus in ceruri la Spiky,mama ei care s-a stins anul trecut si la prietenul ei Ursu,cu care a avut un cuib senzational.

A adus pe lume acum o saptamana niste puiuti foarte frumosi, cuibul  cu litera "T",cu Jabar De Brailita. Pui in care ne-am pus si continuam sa ne punem mari sperante. Acum puiutii au ramas orfani, speranta este in Raisa De Brailita, fiica Pusei,care are si ea pui. Ieri i-a alaptat pentru prima data, asa cum pana acum a facut-o mama ei. Puiutii nu au mai simtit lipsa mamei si s-au cuibarit la sanul ei. Chemarea sangelui-asa numim purtarea Raisei. Pusa ar fi mandra de tine!!!


Pusa a fost o femela extraordinara, uriasa, cu inima de leoaica. Nu a recunoscut dominarea, nici macar din partea lui Arkan-fratele ei. La 5 saptamani o cresteam in apartament si o cantaream pe cantarul fiului meu,care atunci avea 1 an, pe care il tragea de papucei prin casa,invata sa mearga si se jucau amandoi. Femela Alfa a devenit repede. Cand se bucura, nu dadea niciodata din coada, avea felul ei serios prin care isi manifesta afectiunea. Se lipea cu capul de piciorul meu, asteptand sa o mangai. Foarte protectoare cu noi, era necrutatoare cu strainii, impresionand si prin masivitate si talia ei uriasa.


Din ziua de Paste a inceput sa se simta rau, am fost noaptea la ea sa vedem cum se simte, parea relativ stabila, dar epuizata. Dimineata am hotarat sa mergem la medic. Insa cand am revenit dupa doar 3 ore, Pusa se simtea foarte rau, respira greu, dar era totusi constienta. Starea ei s-a inrautatit foarte repede, i-am pus mana pe inima, simtindu-i bataile. Pulsul a luat-o razna, accelera,apoi  l-am simtit din ce in ce mai slab. Deodata, cum era intinsa pe o parte nu a mai respirat, inima a mai batut de cateva ori si s-a oprit...Pusa, Pusica, fata mea..plecase!!!
Singur, doar eu cu ea, am mai invatat inca o lectie. Intr-o lume, in care traim cu o viteza fenomenala, in care nimeni nu ne mai asteapta, Pusica mea...M-A ASTEPTAT SA MOARA.

Ursu (Tornado Fangs Bell): 1999-2009.

Tornado.jpg

19 mai2009,ora 17- Inima lui URSU a cedat. Peste doar 5 zile,pe 24,ar fi implinit 10 ani.Nu am apucat sa-i mai spunem "La multi ani",ne-am luat adio de la el. S-a stins pentru ca a fost un inimos, un caine (mi se pare ciudat sa-i spun "caine") incredibil .... un prieten adevarat, un caucazian desavarsit, frumos, salbatic, protector, nobil, intelept, bun, demn si epitetele ar putea continua.

Il plangem in fiecare zi. S-a dus repede, fara sa deranjeze pe nimeni, fara sa ne ceara ajutorul, maret si demn, asa cum a trait. Si prin felul in care ne-a parasit, ne-a mai dat o ultima lectie, pur si simplu s-a culcat pe o parte si a murit. Am invatat atatea de la tine, URSULE, dreptatea, onoarea, puterea de a invinge. Iti multumim ca ai existat in viata noastra si ne-ai facut fericiti si mandri ca te-am avut membru in familia noastra.

De mic a fost invingator, un paznic perfect, insa niciodata nu a muscat pe nimeni, protector cu puii, delicat cu femelele, atent cu noi, doar maraia sau latra la straini si ii descuraja.Tonalitatea vocii lui te izbea in piept si iti ingheta inima. Ramaneai uluit de forta, agilitatea si inteligenta lui. O adevarata forta a naturii, urias,atat la propriu cat si la figurat. Liber in gandire, niciodata nu a avut si nu a acceptat un stapan. Ne-a considerat partenerii, prietenii lui.

La inceput nu l-am inteles, in timp insa, ne-am dat seama ca stia instinctiv ce trebuie si cand trebuie sa faca. Nu ne-a dezamagit niciodata. Cu cat treceau anii, cu atat il iubeam si il respectam mai mult. A lasat un gol imens in sufletele noastre.Toti urmasii lui ii seamana, i-au mostenit caracterul. A fost un reproducator extraordinar, transmitandu-le descendentilor multe din genele lui.

Acum suntem tristi fara el,dar suntem siguri ca a ajuns in Raiul animalelor, pentru ca nu a gresit niciodata si a fost foarte bun si curat.

Ursu a fost mai presus decat un caine,o fiinta rara, nu umana sau umanizata, pentru ca oamenii de multe ori sunt rai sau ne dezamagesc. El a fost mai presus decat asta,ne-a demonstrat de multe ori.

Ne este dor de tine URSULE,locul tau nu va fi luat de nimeni in inimile noastre inca mai mergem sa iti punem apa, ne uitam la locul in care stateai tu mereu si nu putem concepe ca nu mai esti. Te visam, te mangaiem si vorbim cu tine in somn.Te iubim si nu te vom uita niciodata....URSULE!!!

 


Avem 12 vizitatori online